Obiective turistice

Vezi harta obiective turistice

Curtea de Arges

  1. Cântărețul Petre Ștefănescu Goangă și-a făcut studiile la Paris și cu vocea lui amplă cu un timbru cald a devenit oaspetele îndragit al marilor scene europene.Casa de pe strada Castanilor este casa părintească. Construită în secolul XVIII, casa a aparținut de fapt bunicilor cîntărețului. In trecut a adăpostit biblioteca orășenească.
  2. Muzeul Municipal de Istorie înaugurat în anul 1969, are peste 12.000 piese muzeistice organizate în 7 săli corespunzătoare diferitelor perioade ale istoriei orașului. Sunt expuse documente, portretele voievozilor din Argeș, paftale, medalii, decorații, inele, sigilii, săbii, o bogată colecție de numismatică dacică, romană, bizantină, medievală (tezaurul de monede de la Carol Robert).
  3. Biserica Domnească Sf. Nicolae din secolul XIII, a fost înlocuită în 1352 de o ctitorie a lui Basarab I, păstrat până-n zilele noastre. Pronaosul este îngust și boltit, are în mijloc o cupolă, iar naosul pătrat boltit are dimensiuni foarte mari. Boltirea este susținută de patru stâlpi peste care se înalță turla.
  4. În centrul orașului se văd rămășițele Curții Domnești, din secolul XIII. Incinta patrulateră este înconjurată de ziduri de piatră. Din construcțiile de odinioară se mai văd două pivnițe de case domnești. Săpăturile arheologice au confirmat că a fost construită în stilul vechilor case țărănești cu subsol, parter, și cu pridvor. Casa dinspre nord a fost locuința voievodului Neagoe Basarab, iar a doua lui Basarab I. Curtea domnească a fost refăcută în jurul anului 1330, când în imediata vecinătate s-a construit și Biserica domnească. (Click aici pentru tur virtual Biserica Domneasca)
  5. Ruinele Sân Nicoara se află pe un platou al parcului cu același nume, și este tot ce a rămas dintr-o biserică de curte din secolul XIII-XIV. Se poate distinge și astăzi nava micuțului edificiu, ce se termină cu o absidă poligonală. Zidurile prezintă o alternanță de șiruri de piatră de râu și cărămidă. Un zid gros, străpuns de o ușă , împarte interiorul în pronaos și naos. Săpăturile arheologice au scos la lumină resturi de ceramică smălțuită, olane pentru acoperiș, fragmente de cahle, monede de argint și aramă, inele de argint din secolul XIV-XV, vase de sticlă și fragmente de frescă.
  6. Dumitru Norocea pictor, restaurator, în perioada 1914-1924 a lucrat la restaurarea picturii Bisericii Domnești. El a descoperit pe peretele de nord al naosului inscripția cu anul morții lui Basarab I. la Câmpulung la leat 6860 adică 1352. el a introdus în țară tehnica mozaicului. Înre anii 1922-1923 și-a construit o casă, care din anul 1969 găzduiește expoziția de etnografie și artă populară a Muzeului Curtea de Argeș cu peste 12.000 piese muzeistice. Muzeul are o bogată colecție de obiecte ale mesteșugurilor practicate în zonă, se pot admira costumele populare, cusături și țesături și obiecte folosite în gospodăriile argeșene. La etajul clădirii este o expoziție cu tablourile pictorului Dumitru Norocea și se pot vedea obiectele ce au aparținut acestuia, cât și realizările artistice ale creatorilor anonimi din Argeș.
  7. În secolele XVI și XVII olăritul a fost în floare în orașul Curtea de Argeș. Meșterii olari din cel mai numeros cartier al olarilor au creat prima breaslă și au construit și propria biserică, Biserica Olari. Și cum majoritatea meșterilor olari erau din Moldova, și biserica poartă amprentele stilului moldovenesc. A fost construită pe vechea temelie a unui schit de maici din 1300. Biserica olarilor a fost amintită pentru prima dată în 1687. Biserica este unicat în această parte a țării prin prezentarea morții pe peretele de est al bisericii. Din păcate pictura întregii biserici este în stadiu avansat de degradare, picturile exterioare, printre care și cea a morții era acoperită cu tencuială, iar interioarele sunt înnegrite. Din dreptul fațadei pornește o scară exterioară acoprită către turn, în locul unde se află clopotele. Acoperișul bisericii din șindrilă protejează și fațada, unde se află și frescele exterioare. (Click aici pentru tur virtual Biserica Olari)
  8. În apropierea mănăstirii se află Fântâna meșterului Manole, constructorul legendar al mănăstirii, eroul mai multor balade populare. Legenda spune că meșterul Manole pentru a opri dărâmarea pereților și-a zidit în zidurile mănăstiri soția. Când domnitorul a văzut minunata construcție i-a întrebat pe cei 10 meșteri dacă mai pot construi o mănăstire și mai frumoasă decât aceasta. Meșterii au răspun afirmativ, iar domnitorul, pentru a împiedica construirea unei mânăstiri mai frumoase, a dispus demolarea schelelor, iar meșterii au rămas blocați pe acoperiș. Ei și-au făcut aripi din șindrile și s-au aruncat, dar toți au murit. În locul unde s-a prăbușit meșterul Manole a apărut un izvor, fântâna meșterului Manole. Se spune că sunt zile în care de la Fântâna lui Manole se vede cum un abur alb strălucitor se urcă spre fostul spital al mănăstirii.
  9. În parcul unde se află Mănăstirea Curtea de Argeș te întâmpină statuia lui Neagoe Basarab (1512-1521), ctitorul mănăstirii. Aici între anii 1437-1439, Vlad Dracul a construit mitropolia țării românești. Zidurile ei au fost dărâmate în anul 1512 de Neagoe Basarab, pentru a ridica această mănăstire. El a incredintat construcția mănăstirii legendarului meșter Manole, care între 1514 si 1517, cu prețul propriei sale vieți și al vieții soției sale, prinsă vie în zidurile bisericii, a realizat acest edificiu. Neagoe Basarab nu a ajuns sa vadă terminarea construcției. În 1526, ginerele său, Radu de la Afumați a fost cel care a terminat-o, cu ajutorul meșterului Dobromir, realizatorul picturilor interioare. În urma stricăciunilor provovate de acțiunile oamenilor, de incendii și cutremure, în 1682 Șerban Cantacuzino, a reparat-o. Între anii 1875-1886, în urma unui nou incendiu, s-a efectuat ultima restaurare de către francezul André Lecomte du Nouy, care a degajat pereții de pictura originală și în locul lor au apărut picturile fratelui sau, Jean Jules Antoine, mult inferioare față de pictura originală. În urma ecestei restaurări din vechea pictură din secolul XVI au rămas doar câteva fragmente. Așadar fresce originale, executate de Dobromir în 1526, pot fi văzute doar la Muzeul Național de Artă și Istorie București. Vechiul iconostaz și câteva icoane de pe timpul lui Șerban Cantacuzino din sec. XVII, se află în Colecția de obiecte de artă bisericească din Mănăstirea Curtea de Argeș. În mănăstire se pot vedea tablourile Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta. În loc de frunte se află evanghelia scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta. În pronaos, ai cărui stâlpi interiori susțin o turlă pe mijloc și două turnulețe laterale răsucite se află criptele lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumați, și ale cuplurilor regale ale României, Carol I si Elisabeta, Ferdinand și Maria. Cele 12 coloane, ornamentate floral, reprezentă pe cei 12 apostoli. Decorația exteriorului este realizată în stil oriental.
  10. Biserica Mănăstirii Argeșului a fost construită la sf. sec. XIX, pe vremea regelui Carol I, deodată cu resturarea mănăstirii. Clădirea neobișnuită a fost construită în stil german, și pentru a oferi o securitate sporită clopotului adus de la Mănăstirea Cozia, partea superioră a turnului a fost construită după amplasarea clopotului. Un rol determinant a avut arhitectul francez Ardre Lecomte du Nouy în aspectul complexului din care face parte și paraclisul. Edificiul placat cu cărămidă aparentă a fost un loc de retragele pentru lumea regală, și loc de rugăciune pentru preoții mănăstirii. În interiorul decorat cu picturi bizantine se păstrează în loc de frunte moaștele sfintei Filoteia, așezată în raclă de argint aurit, acoperită cu o mahramă brodată cu fir de aur și argint. Mâna ei stângă se vede sub sticla ocrotitoare peste care se apleacă zilnic mii de credincioși. Piciorușele sfintei se află lângă corpul ei neânsuflețit, fiindcă pe când avea 12 ani, ea a fost ucisă cu securea de tatăl ei fiindcă dădea săracilor din mâncarea ce trebuia să i le aducă lui pe câmp, unde muncea. Moaștele ei a rămas la Târnovo până-n 1393 când la amenintarea turcilor a fost dusă la Vidin unde a stat până în 1396. De frică ca să nu fie profantă bulgarii au oferit domnitorului Mircea cel Bătrân care le-a așezat în biserica domnească Curtea de Argeș, unde a rămas până în 1893, când a fost dusă la Olari și la București. După terminarea războiului a fost adusă înapoi, din 1949 se află în paraclis (Click aici pentru tur virtual manastirea Curtea de Arges).
  11. Gara din Curtea de Argeș este un monument istoric, creatie a arhitectul italian Giulio Magni, care a primit, în același an 1898, o comandă pentru realizarea a două gări (aproape identice) și a unei halte pe liniile Pitești – Curtea de Argeș și Adjud – Comănești – Ghimeș, ambele linii executate sub coordonarea inginerului român Elie Radu. Gările gemene din Curtea de Argeș si Comănești reprezintă o ilustrare a viziunii lui Magni asupra stilului național, el combinând elemente cu certe filiații în arhitectura romanică cu motive și materiale de tip oriental, asimilate pe filieră bizantină. Destinată să servească linia Pitești – Curtea de Argeș, în lungime de 38,4 kilometri, gara a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, dată la care s-a dat în folosință și linia de cale ferată. Decorațiile exterioare sunt realizate cu brâuri de ceramică smălțuită executate de meșteri italieni, iar ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt făcute tot din cărămidă smălțuită. Pentru învelitoarea acoperișului s-au folosit solzi de ardezie. Dimensiunile mici ale solzilor au permis urmărirea conturului nervurilor bolților. Din cauza neglijenței autorităților, gara se găsește într-o avansată stare de degradare. Tencuiala de pe pereți este în multe locuri căzută, plouă prin acoperiș, ceasul Paul Garnier amplasat pe fațada dinspre peroane, asemănător celui din Gara Centrală din Paris, nu mai funcționează, maiestuosul candelabru de cristal care lumina sala de așteptare, încăpere în care se țineau odinioară cele mai frumoase baluri ale acelor vremuri, a fost transferat la Regionala CFR Craiova, Gara din Curtea de Argeș pierzând astfel un element decorativ excepțional.
  12. Necropola Regala: Regele Mihai I al Romaniei (a fost inmormantat la 16 decembrie 2017) si Regina Ana (a fost înmormântată la 13 august 2016) si-au gasit odihna vesnica în noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş. Noul edificiu, situat lângă mănăstirea Curtea de Argeş, a fost înălţat din 2009, pornind de la o iniţiativă a Familiei Regale, sprijinită de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. Familia Regală şi-a dorit o necropolă, pentru că vechea biserică de la Curtea de Argeş nu mai poate adăposti şi alte morminte. Familia Regală a demarat acest proiect pentru o nouă necropolă, care să slujească şi Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, pe terenul căreia a fost construit lăcaşul de cult. În vechea biserică de la Curtea de Argeş sunt înmormântaţi: Neagoe Basarab – ctitorul mănăstirii (domn al Ţării Româneşti între anii 1512 şi 1521), Doamna Despina – văduva domnitorului (care s-a călugărit după moartea acestuia, devenind monahia Platonida), Doamna Stana – fiica lui Neagoe Basarab (soţie a domnitorului Ştefăniţă Vodă al Moldovei, Radu de la Afumaţi – soţ al Doamnei Ruxandra, altă fiică a lui Neagoe Basarab. Tot în pronaosul bisericii îşi dorm somnul de veci Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I şi Regina Maria. Regele Carol al II-lea este depus temporar într-o capelă alăturată bisericii lui Neagoe Basarab. La 10 mai 2009 a fost pusă piatra de temelie la Catedrala Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş, în prezenţa Principesei Margareta şi a Principelui Radu. De altfel, Alteţele Lor Regale sunt cele care s-au ocupat de acest proiect, care se îmbina cu dorinţa Înalt Preasfinţiei Sale Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, de a avea un lăcaş de cult pentru slujbele arhiepiscopale.
Imprejurimi

Muntii Fagaras

M-tii Fagaras fac parte din lantul Carpatilor Meridionali. Ei cuprind intregul complex muntos dintre Dambovita (est) si Olt (vest). Se disting doua siruri de munti, unul nordic si altul sudic. Intre cele doua siruri se afla culoarul Lovistei, cunoscut la vest sub numele de Tara Lovistei. Sirul nordic apare sub forma unei creste neintrerupte pe directia est-vest. Cel sudic, fragmentat de ape, are ca principali componenti M-tii Iezer-Papusa, Ghitu, Muntisoru-Fruntii si Cozia. In sensul mai obisnuit, folosit si de geografia turistica, prin M-tii Fagaras se intelege numai lantul principal nordic. Aici puteti parcurge mai multe trasee turistice, printre care si faimosul canion Valea lui Stan sau traseul spre Fereastra Zmeilor.

Cetatea Poienari (sec XV.)

situata la 25 km de Curtea de Arges, a fost fortificata de Vlad Tepes in sec. XV si se afla in varful Muntelui Cetatuia, la o altitudine de 850 m, protejata de pante abrubte. Pentru a ajunge la cetate « cuib de vulturi al vitejilor de demult » se urca 1480 de trepte din beton care serpuiesc printr-o padure deasa de fag. (Click aici pentru tur virtual Cetatea Poenari)

Barajul Vidraru

situat la 5 km de Cetatea Poienari, este o constructie gigantica, primul din tara de acest gen, al saselea in Europa si al noualea in lume ca inaltime (165 m), la momentul inaugurarii, care formeaza Lacul Vidraru cu o suprafata de aproape 900 hectare si un volum de apa de 465.

Monumentul Electricitatii

un Prometeu gigantic, opera sculptorului Constantin Popovici este situat pe linia Barajului Vidraru, in varful unui turn prismatic, placat cu mozaic verde si inconjurat de o scara ce urca pana la platforma belvedere. De aici se deschide o minunata perspectiva asupra Lacului Vidraru, pana pe creasta Fagarasului.

Transfagarasanul

cea mai inalta sosea din Romania, construita intre anii 1970 – 1974, este situata la 2055 m altitudine si strapunge creasta Muntilor Fagaras printr-un tunel lung de 850 m.

Schitul Robaia

este situat in com. Musatesti, la 20 km de Curtea de Arges, in mijlocul padurii. A fost ridicat initial din lemn si refacut in 1644 din piatra si caramida (in vremea lui Matei Basarab). Pictura a fost refacuta sau inlocuita in mai multe randuri. La acest schit au trait la inceput calugari, astazi fiind schit de maici unde traiesc 30 de calugarite.

Muzeul de etnografie Musatesti

este situat in com. Musatesti. In cele doua sali ale muzeului sunt expuse piese ce impresioneaza prin autenticitatea lor: obiecte de port, cusaturi, lacre si lazi de zestre, unlete, ceramica, materiale si documente ce au apartinut primei tipografii din aceasta zona.

Mănăstirea şi biserica rupestră Corbii de PiatrăMănăstirea este un ansamblu (parţial) rupestru din secolul al XIV-lea, reînfiinţat în anul 1512, în perioada domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521). Biserica mănăstirii este săpată în stâncă. Lângă biserică, săpat tot în stâncă, se află trapeza mănăstirii, sala de mese a mănăstirii, un spaţiu dăltuit la rându-i în stâncă, despre care tradiţia afirmă că a fost folosit de Neagoe Basarab ca tribunal în aer liber, pentru a face judecăţi publice. Este situată la 400 de m de centrul comunei Corbi, pe malul stâng al Râului Doamnei. Biserica rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 de m şi lung de 14,5 m. Biserica este deosebit de valoroasă şi prin pictura care o împodobeşte, realizată în cea mai pură tradiţie bizantină, datând din secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme. Iniţial, biserica avea 2 altare pe un singur naos, caracteristică ce o face unică la noi în ţară. Deasupra peretelui vestic al bisericii rupestre este amplasată o cruce de tip latin cu capitel piramidal, detaşabil de la anul 1761.

Manastirea Namaiesti

situata in com. Namaiesti, la 57 km de Curtea deArges, este o veche asezare de cult despre intemeierea careia nu se cunosc date exacte, a carei biserica este sapata in stanca. Se spune ca biserica ar fi o catacomba crestina, din perioada romana. Traditia asocieaza inceputurile manastirii cu descoperirea in pestera a icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului (una dintre cele 12 icoane din lemn cu adevaratul chip al Maicii Domnului, pictate de Sf. Evanghelist Luca pentru fiecare dintre cei 12 apostoli) in timpul lui Negru Voda. Biserica rupestra a fost largita, sapandu-se in stanca in 1843. Manastirea are o colectie muzeala ce cuprinde obiecte de arta feudala, bisericeasca si populara, precum si carte veche romaneasca.

Manstirea Aninoasa (1677 – 1729)

situata in com . Aninoasa, 35 km de Curtea de Arges, este un valoros ansamblu de arhitectura in stil brancovenesc, cu picturi din 1730. Pe langa biserica se pastreaza incinta, chiliile si turnul clopotnita.

Manastirea Slanic

este situata in Com. Aninoasa, la 24 km de Campulung Muscel si 35 km de Curtea de Arges. Biserica a fost construita in sec. al XVII-lea, dar s-a daramat in 1871. A fost reconstuita pe locul vechii biserici, in acelasi stil arhitectonic in 1992.

Castrul roman Jidova

Castrul roman Jidova din Câmpulung Muscel este considerat cel mai important fort de apărare de pe Limes Transalutanus, având rolul de a controla drumul ce trecea prin Pasul Bran. A fost construit între anii 190-211, în timpul împăraţilor Commodus şi Septimius Severus, fiind singurul castru de piatră de pe Limes Transalutanus.

Conacul Goleşti

Situat în Ştefăneşti, conacul familiei Golescu a fost construit în 1640-1642, refăcut şi mărit în 1784 şi 1807 şi restaurat în 1960-1961. Este înconjurat de ziduri puternice, străjuite de turnuri amplasate la colţuri şi de un foişor de poartă, în care Tudor Vladimirescu şi-a petrecut ultima noapte din viaţă. În clădirea conacului, care mai păstrează pivniţe boltite specifice vremii şi în clădirile anexe din incintă a fost organizat un complex muzeal cu mai multe secţii, în care sunt expuse manuale şi ediţii princeps ale unor lucrări literare, mobilier şi tablouri ale familiei Goleştilor, obiecte de artă populară, interioare ţărăneşti din zonă, obiecte de uz casnic, ţesături şi cusături tradiţionale, ceramică şi broderii artistice pe piele.

Lacul Învârtita sau Lacul Nucşoara

Este format pe gips, singurul de acest fel cunoscut în ţară, are o suprafaţă de 2,2 ha şi o adâncime de 5 m, fiind declarat monument natural. Lacul s-a format într-o dolină pe gips, pe la sfârşitul secolului al XIX-lea. Izvoarele minerale sulfatate, calcice, sodice sau sulfuroase ar putea fi folosite în scopuri balneare.